Raiul din inima Bucovinei

Într-o dimineaţă frumoasă de sfârşit de august, biserica de lemn a Mănăstirii Sfântul Daniil Sihastrul pare că zâmbeşte în soare, învelită, ca o mireasă, în trandafiri.

Slujba Utreniei şi a Sf. Liturghii a Sf. Daniil Sihastrul

LA UTRENIE

La „Dumnezeu este Domnul...” se cântă:
Troparul Sfântului (de două ori), Slavă..., Şi acum..., al Născătoarei Învierii de la glasul sfântului.

După Catisma întâia, se cântă Sedelna, glas 1
Podobie: "Mormântul Tău... "

Întru nevoinţă vieţuind pe pământ, fericite, te-ai arătat cu adevărat locaş curat al Sfântului Duh, luminând cu bune învăţături pe cei ce cu credinţă veneau la tine. De aceea, acum, roagă pe Hristos Dumnezeu să lumineze sufletele noastre, a celor ce cinstim pomenirea ta, Sfinte cuvioase Daniil, părintele nostru.

Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei:
Glas şi podobie aceleaşi:

Maica lui Dumnezeu te ştim noi toţi, cei ce cu dragoste alergăm la a ta bunătate, care te-ai arătat Fecioară cu adevărat şi după naştere; că pe tine te avem păcătoşii folositoare; pe tine te-am câştigat izbăvire din ispite, una cu totul fără prihană.

După Catisma a doua, se cântă Sedelna, glas 5
Podobie: "Pe Cuvântul... "

Bine chivernisind talanţii care ţi s-au încredinţat de către Hristos, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, mare folositor tuturor credincioşilor te-ai arătat şi stâlp de întărire în credinţă celor ce vin cu dragoste şi se închină moaştelor tale. De aceea, te rugăm, întăreşte-ne pe noi întru dragostea ta.

Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei, acelaşi glas:

Ceea ce eşti plină de har, Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, mijloceşte cu rugăciunile tale şi cere de la Fiul tău pentru sufletele noastre milă şi curăţire de greşeli.

Urmează Polieleul şi Mărimurile:

Stih 1: "Aşteptând, am aşteptat pe Domnul şi a căutat spre mine şi a auzit rugăciunea mea. "

Stihiră:
Slăvimu-te pe tine, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Daniil, şi cinstim sfântă pomenirea ta, îndreptătorule al călugărilor şi împreună vorbitorule cu îngerii.

Altă stihiră:
Veniţi toţi credincioşii, să lăudăm pe Sfântul Daniil Sihastrul, zicând: pe povăţuitorul călugărilor şi lauda sihastrilor.

Stihurile:
2. Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de lipsa untului de lemn.
3. Pentru cuvintele buzelor Tale, eu am păzit căi aspre.
4. Întors-ai plângerea mea întru bucurie, luat-ai sacul de pe mine şi m-ai încins cu veselie.
5. Să ştiţi că Domnul Şi-a cunoscut pe sluga Sa cea credincioasă.
6. Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.

După Polieleu se cântă Sedelna, glas 4
Podobie: "Arătatu-te-ai astăzi... "

Răsărind ca un soare în codrii Moldovei, Cuvioase, împrăştii raze strălucitoare la toată lumea cu vieţuirea ta, dumnezeiescule Daniile, podoaba credincioşilor şi lauda sihastrilor.

Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei

Prea lăudată Stăpână, nădejdea, acoperitoarea şi sprijinitoarea credincioşilor, pe tine te rugăm: apără-ne de toată primejdia pe noi robii tăi, care cerem ajutor de la tine şi ne închinăm cu credinţă Celui născut al tău, rugându-L totdeauna să se mântuiască sufletele noastre.

Urmează Antifonul întâi al glasului al 4-lea.

După antifon, Prochimen, glas 4: „Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.”
Cu Stih-ul: "Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie. "

Apoi: „Toată suflarea...”, glas 4.
Şi: Evanghelia de la Luca (VI, 17-23): În vremea aceea a stat Iisus la loc şes ...
(a se căuta la 6 decembrie)

Psalmul 50

Slavă..., glas 2
Pentru rugăciunile Cuviosului Tău Daniil, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: "Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta... "

Stihira, glas 6
Cuvioase Părinte Daniil, în tot pământul a ieşit vestea minunilor tale; pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale, taberele diavolilor le-ai îndepărtat, cetele îngereşti ai ajuns, a căror viaţă fără prihană ai urmat. Îndrăznire având către Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre.

Canoanele:
Se pune Canonul Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, cu irmosul pe 6, de la 5 decembrie, apoi al Cuviosului Daniil pe 8, repetându-le:

Cântarea 1-a, glas 8

Irmosul:
Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Pripeală: Sfinte Prea Cuvioase Părinte Daniil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

După multe osteneli duhovniceşti, ai câştigat har ceresc, trecând în bucuria cea nesfârşită, unde vezi pururea pe Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne dea şi nouă putere a te lăuda pe tine după cuviinţă.

Împlinind voia lui Dumnezeu pe pământ şi încingându-te cu armele Duhului, Cuvioase, ai biruit toate ispitele diavolului, care neîncetat dau război sufletelor noastre.

Având multă râvnă dumnezeiască, din tinereţe ai părăsit casa părintească şi ai îmbrăţişat viaţa călugărească, nevoindu-te în ascultare, curăţie şi sărăcie de bună voie, împodobindu-ţi sufletul cu fapte bune.

Slavă...

Ucenic al Sfântului Leontie de la Rădăuţi fiind, nevoinţelor lui ai urmat, Cuvioase Părinte Daniil, înmulţindu-ţi ostenelile şi silindu-ţi firea, prin harul lui Dumnezeu, pentru a dobândi cele veşnice.

Şi acum..., a Născătoarei:

Tu eşti, Stăpână, liniştea şi adăpostirea celor învăluiţi în noianul ispitelor de tot felul. Pentru aceasta nădăjduim la a ta bunătate, rugându-te să ne scapi de mulţimea patimilor.

Catavasie: "Hristos se naşte, slăviţi-L..."

Cântarea a 3-a

Irmosul:
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule iubitorule de oameni.

Urmând chemării lăuntrice şi dorind să slăveşti pe Dumnezeu neîncetat, ale lumii desfătări întru nimic le-ai socotit, viaţa ta în linişte ai petrecut, iar acum te îndulceşti de pomul vieţii.

Depărtându-te prin munţi, la schitul Sfântul Laurenţiu te-ai oprit, un timp, spre a te deprinde cu asprimea vieţii de sihastru, ce urma să o îmbrăţişezi ca să porţi cu bucurie jugul Iui Hristos.

Slavă...

În suspinuri ziua şi noaptea ai petrecut, Cuvioase, gândind la ceasul cel înfricoşător al Judecăţii; cu postul şi cu privegherea trupul ţi l-ai vestejit şi, prin smerenia ta, ai surpat viclenia diavolului.

Şi acum..., a Născătoarei

La mulţimea milelor tale, Prea Sfântă Fecioară, nădăjduim cu îndrăzneală noi robii tăi şi cerem cu stăruinţă iertare de relele ce am făcut, cu umilinţă rugându-ne ţie.

Sedelna, glas 4
Podobie: "Arătatu-te-ai astăzi..."

Sărăcia Domnului de bună voie ai iubit, şi urând bogăţia şi slava lumii cea trecătoare, te-ai învrednicit de harul facerii de minuni şi al înainte vederii cu duhul, iar prin petrecere bine plăcută lui Dumnezeu, ai câştigat împărăţia cea veşnică.

Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei, glas 5
Podobie: "Pe Cuvântul cel împreună..."

Pe Dumnezeu şi Domnul Cel ce S-a întrupat din tine pentru noi cei întinaţi cu păcate, roagă-L cu căldură să Se milostivească spre noi şi să-Şi întoarcă mânia şi iuţimea Sa, Prea Curată Fecioară, de la cei ce cinstim cu credinţă şi lăudăm neîncetat stăpânirea şi puterea ta.

Cântarea a 4-a:

Irmosul:
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am prea slăvit Dumnezeirea Ta.

În peştera de la Putna fiind retras, de la schitul Sfântului Laurenţiu, minunată viaţă ai petrecut, înţelepte părinte, arzând ca o flacără vie de dragostea lui Hristos.

Nici la peştera de la Voroneţ nu te-au lăsat fiii tăi, ci, şi acolo, te-au cercetat, pentru îmbărbătare şi alinare sufletească, căci cu blândeţe şi cu smerenie vieţuind, pe Domnul pururea înaintea ta L-ai avut, ajungând la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.

Faptele tale de la Putna, Voroneţ şi din alte locuri de sihăstrie, pildă ne-au rămas, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, pentru ca, urmând ţie, să slujim cu mai multă râvnă lui Dumnezeu şi prin rugăciunile tale să dobândim viaţa veşnică.

Slavă...

Sfintele tale moaşte de la Voroneţ s-au făcut izvor nesecat de vindecări celor credincioşi şi ocrotire de multe primejdii, cu rugăciunile tale cele către Dumnezeu.

Şi acum..., a Născătoarei:

Duhul Sfânt umbrindu-te pe tine, Fecioară, ai născut fără ispită de bărbat pe Hristos Dumnezeu şi ai rămas Fecioară după naştere, ca şi mai înainte de naştere.

Cântarea a 5-a

Irmosul:
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.

Auzi-ne, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, pe noi fiii tăi, care ne rugăm ţie neîncetat; vezi necazurile ce ne-au împresurat şi ne izbăveşte din nevoi, căci Dumnezeu ni te-a dat nouă mare ocrotitor şi făcător de bine.

Învrednicindu-te de la Dumnezeu cu darul înainte vederii, al vindecării de boli şi al cunoaşterii cugetelor ascunse ale celor ce veneau la tine, ai vestit multora tainele cele viitoare, căci erai plin de darurile Sfântului Duh, Sfinte Părinte Daniil.

Slavă...

Fiind sfetnic de taină, duhovnic iscusit şi rugător către Dumnezeu pentru toată lumea, Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, adesea poposea la chilia ta, spovedindu-se de păcate şi cerând cuvânt de folos, îmbărbătare şi binecuvântare prin rugăciunile tale către Dumnezeu.

Şi acum..., a Născătoarei:

Veniţi toţi credincioşii să împletim Prea Sfintei Fecioare Maria, cununi frumoase de vrednică laudă, căci stă de faţă şi ocroteşte pe toţi cei ce cântă cu dreaptă credinţă minunile ei.

Cântarea a 6-a

Irmosul:
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Ci ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune mă izbăveşte.

Fiind încredinţat voievodul ţării Moldovei, Ştefan cel Mare, de puterea rugăciunilor tale, cerea pururea binecuvântarea ta. Iar tu l-ai învăţat că de va zidi după fiecare luptă câte o biserică, spre lauda lui Dumnezeu, în toate războaiele va birui.

Urmând pilda vieţii tale, mulţimi de ucenici ai avut, care s-au nevoit prin codrii Moldovei, iubitori de linişte şi lucrători ai rugăciunii fiind şi, sporind în viaţa lor duhovnicească, pentru neamul nostru se rugau.

Slavă...

Ca să vorbeşti cu Dumnezeu întru netulburare, Sfinte Părinte Daniil, ai ales locuri tainice din adâncul munţilor Carpaţi; dar fiii tăi duhovniceşti şi aici te căutau, pe care primindu-i, i-ai povăţuit spre bine, cu răbdare şi dragoste de părinte.

Şi acum..., a Născătoarei

Cu acoperământul tău cel tare păzeşte-ne pe noi robii tăi, Prea Curată, nevătămaţi de viclenia vrăjmaşilor diavoli, căci numai pe tine te avem scăpare în nevoile noastre.

Condacul, glas 3
Podobie: "Fecioara astăzi... "

Viaţă îngerească ai petrecut pe pământ, pildă făcându-te ucenicilor tăi prin rugăciuni, posturi îndelungate şi privegheri, învrednicindu-te a te sălăşlui în pământul celor blânzi, Sfinte cuvioase Daniile, de Dumnezeu cinstitorule, podoaba sihastrilor şi lauda călugărilor.

Icosul:

Jugul lui Hristos purtându-l, ai urmat Lui cu dragoste, Sfinte cuvioase Părinte Daniil. Desfătările lumii întru nimic socotindu-le, cu osârdie, te-ai nevoit pe pământ şi înnoind viaţa duhovnicească a sihaştrilor din munţii Moldovei, mulţime de călugări ai adus Domnului. Pe toţi povăţuindu-i, te-ai dat lor pildă de urmat şi pe credincioşi i-ai îndemnat a păzi credinţa cea adevărată, sporind în cele bune, de Dumnezeu cinstitorule, podoaba sihaştrilor şi lauda călugărilor.

Sinaxar

Întru această lună în 18 zile, pomenirea Sfântului Prea Cuviosului Părintelui nostru Daniil Sihastrul.

Acest Sfânt Cuvios s-a născut din părinţi dreptcredincioşi, într-un sat nu departe de Rădăuţi. Din copilărie, cuprins de o deosebită râvnă pentru cele duhovniceşti, a părăsit casa părintească şi a trăit o vreme în obştea cuvioşilor părinţi de la biserica Sfântului Nicolae din Rădăuţi, nevoindu-se pentru sporirea credinţei şi a faptelor bune, iubind foarte mult rugăciunea şi privegherile de toată noaptea.
Îmbogăţindu-se în cunoştinţele teologice din citirea cărţilor de slujbă şi din scrierile Sfinţilor Părinţi, arătând ascultare şi smerenie în toate cele încredinţate de stareţul acelei obşti călugăreşti de la catedrala din Rădăuţi, a primit chipul îngeresc al vieţii călugăreşti odată cu numele de David.
Râvnind spre mai multe nevoinţe duhovniceşti, s-a îndreptat la mănăstirea Sfântului Laurenţiu, aproape de satul Laura de astăzi, la 30 de kilometri depărtare de Rădăuţi; aici ziua lucra împreună cu toţi ostenitorii sfintei mănăstiri, iar noaptea în chilia sa, petrecea în necontenită rugăciune şi priveghere. Cunoscându-i râvna şi simţindu-i dorinţa neîncetată după Dumnezeu, cu sfatul părintelui său duhovnicesc, egumenul acelei lavre i-a dat schima cea mare şi i-a pus numele Daniil.
Nu după multă vreme de la primirea schimei, cu binecuvântarea stareţului, se retrage în codrii locului, pe valea pârâului Viţău, azi localitatea Putna, unde, cu ajutorul ciobanilor şi ai altor iubitori de viaţă duhovnicească şi cinstitori ai sihaştrilor, sapă într-o stâncă o chilie pe care o vedem şi astăzi, la un kilometru depărtare de Mănăstirea Putna.
Cunoscut ca mare nevoitor al sfintelor rugăciuni, Cuviosul Daniil este cercetat de mulţi credincioşi pentru a primi sfat şi învăţătură de trăire creştinească, şi mai ales, vindecare de bolile sufleteşti şi trupeşti. Un alt loc unde a sihăstrit Cuviosul Daniil este Stânca Şoimului, lângă Voroneţ. Şi aici a fost cercetat de credincioşi pentru folosul cel duhovnicesc.
Între nenumăraţii săi fii duhovniceşti care l-au cercetat, amintim pe Ştefan cel Mare, aşa cum arată cronica lui Ion Neculce şi alte multe însemnări din paginile de istorie ale neamului şi Bisericii noastre străbune.
Ştefan Vodă, venind la chilia sfântului Daniil, l-a găsit în rugăciune, şi aşteptând să-şi termine rugăciunea, a primit sfat şi binecuvântare de la el.
Când pomenim aceste două nume, noi, fiii Bisericii lui Hristos, nu ştim pe care să-l cinstim mai mult: pe nevoitorul rugăciunii, Daniil Sihastrul, sau pe viteazul apărător al credinţei strămoşeşti şi al gliei străbune, Ştefan cel Mare. Aceasta pentru că amândoi au fost iubitori deopotrivă ai rugăciunii şi ai Casei lui Dumnezeu -- Sfânta Biserică. Cuvintele încrustate pe piatra de mormânt a Cuviosului Daniil, pusă de Ştefan cel Mare: "Acesta este mormântul Părintelui nostru David, schimnicul Daniil", arată legătura fiului cu părintele său duhovnicesc. De aceea şi rânduiala statornicită de Biserica noastră, este ca aceşti doi bărbaţi prea iubitori de Dumnezeu să fie cinstiţi cu aleasă slujbă de prăznuire, întrucât amândoi au stăruit în rugăciune, credinţă curată şi iubire de neam.
După îngroparea sa în biserica Mănăstirii Voroneţ, unde a povăţuit multă vreme pe ostenitorii acelei obşti, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul este cinstit mai departe ca părintele lor duhovnicesc şi pomenit împreună cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ca ocrotitori ai sfintei mănăstiri. La mormântul său străjuieşte un sfeşnic cu lumânare aprinsă. Credincioşii vin mereu pentru a primi binecuvântare şi ajutor duhovnicesc, dobândind vindecări de bolile sufleteşti, aşa cum se arată în diferite scrieri.
Pe peretele exterior al bisericii mănăstirii Voroneţ, deasupra uşii de intrare, pe latura de sud, este zugrăvit chipul Sfântului Daniil alături de cel al Mitropolitului Grigore Roşca, alt fiu duhovnicesc al său. Pe sulul de pergament pe care Cuviosul Daniil îl ţine în mână sunt scrise cuvintele: "Veniţi, fraţilor, de mă ascultaţi. Învăţa-vă-voi frica Domnului, cine este omul..."
Această frică de Dumnezeu, care este începutul înţelepciunii, să ne călăuzească şi pe noi în toate zilele vieţii. Cu rugăciunile Sfântului Cuviosului Părintelui nostru Daniil Sihastrul numit şi cel Nou, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Cântarea a 7-a

Irmosul:
Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: "Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat."

Din tinereţe nevoindu-te în tot felul de osteneli duhovniceşti, cu ajutorul lui Dumnezeu ai biruit toate uneltirile diavolului, cu smerenie strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Izbăvindu-te de tulburarea care se naşte din patimile trupeşti, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, te-ai luminat cu lumina liniştei celei desăvârşite a sufletului tău, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă...

Aducându-ne aminte de neputinţa firii noastre şi cunoscând slava în care sălăşluieşti, Sfinte Daniil, pentru îndrăzneala ce ai luat către Dumnezeu, nu ne pricepem a-ţi aduce laudă vrednică ostenelilor tale, ci cu credinţă strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum..., a Născătoarei:

Eu sunt pomul cel neroditor care mă tem de tăiere şi de focul gheenei. Deci milostiveşte-Te, Hristoase Dumnezeule, şi mă miluieşte pentru rugăciunile Maicii Tale şi ale plăcutului Tău, Cuviosul Daniil Sihastrul, ale tuturor sfinţilor şi ale cetelor celor fără de trupuri.

Cântarea a 8-a

Irmosul:
Pe împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L prea înălţaţi întru toţi vecii.

Oglindă neîntinată şi sfântă mintea ţi-ai făcut, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, strălucind pururea în mijlocul sihastrilor.

Cu privegheri de toată noaptea, cu neîncetate rugăciuni şi lacrimi, în osteneli pustniceşti suferind cu cuget curat, acum întru Dumnezeu te veseleşti.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

În viaţa ta pământească, pururea te-ai rugat pentru noi; nu înceta a te ruga pentru tot sufletul creştinesc, ca în pace şi linişte să slăvim pe Dumnezeu în veci.

Şi acum..., a Născătoarei:

Nu ne temem de uneltirile diavolului, avându-te pe tine grabnică ajutătoare, de Dumnezeu Născătoare, pentru că întru tine ne lăudăm şi prin tine vom birui păcatul, mântuindu-ne cu rugăciunile tale.

Cântarea a 9-a

Irmosul:
Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară curată, noi cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Dorind cu adevărat să urmezi lui Hristos, te-ai răstignit lumii prin aspre nevoinţe, înfrânând trupul şi lepădându-te cu totul de cele trecătoare.

Caută spre noi toţi, cei ce cu dragoste te cinstim pe tine, Sfinte Părinte Daniil, şi săvârşim pomenirea ta cea de peste an. Roagă-te lui Hristos Dumnezeul nostru să ne învrednicească şi pe noi de cereasca Sa împărăţie.

Slavă...

Din tinereţe, ca pe o jertfa vie te-ai adus Stăpânului tău Hristos, şi vas ales făcându-te Lui, ai primit darul de a vindeca boli şi a izgoni duhurile necurate.

Şi acum..., a Născătoarei:

Fiind biruiţi de lenevire şi cufundaţi în păcate, alergăm la tine, Născătoare de Dumnezeu, rugându-ne să ne izbăveşti de ele cu puternica ta mijlocire către Dumnezeu.

Catavasia: "Taină minunată şi neobişnuită văd..."

Luminânda Cuviosului:
Podobie : "Femei auziţi..."

Cu multă osteneală te-ai nevoit, Sfinte cuvioase Părinte Daniil, cugetătorule de Dumnezeu, înţelepte povăţuitor al Voievodului Ştefan şi drept credincioşilor îndrumător în apărarea credinţei. Fiind plin de Duhul Sfânt şi povăţuit de harul Său, ai vindecat pe cei bolnavi, ai izgonit duhurile necurate, şi cele viitoare ai cunoscut.

Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei:

Ceea ce eşti dulceaţa cetelor îngereşti, bucuria celor necăjiţi, acoperământ şi sprijin credincioşilor, Fecioară Prea Curată, apără-ne şi ne scapă de tot răul.

LA LAUDE

Stihirile pe 4, glas 5
Podobie: Bucură-te cămara...

Se bucură duhovniceşte astăzi toate cetele călugărilor întru pomenirea ta cea de peste an, cămară plină de nevoinţe sihăstreşti; căci ridicând crucea ai urmat lui Hristos, Cel ce te-a întărit întru nevoinţe. Silindu-ţi firea, ai călcat trufia trupului cea râvnitoare de cele pământeşti şi ai zdrobit cursele diavolilor cele de multe feluri. Mult lăudate Sfinte Părinte Daniil, cu rugăciunile tale, cere de la Dumnezeu să ne dăruiască mare milă.

Minunată a fost viaţa ta, pe pământ, de care oamenii şi îngerii s-au mirat. Uscat-ai patimile trupului prin curgerile lacrimilor, de Dumnezeu fericite Părinte Daniil şi multe nevointe sihăstreşti ai împlinit. Pentru aceasta te cinstim, prăznuindu-te cu credinţă şi evlavie. Mult lăudate Sfinte Părinte Daniil, cu rugăciunile tale, cere de la Dumnezeu să ne dăruiască mare milă.

Fericite Părinte Daniile, cine va putea spune îndeajuns ostenelile tale? Sau cine va putea lăuda nevoinţele tale sihăstreşti, luptele cu demonii, lacrimile şi zdrobirea inimii, postirea şi golătatea? Că în trup, ca unul fără de trup ai vieţuit şi acum veseleşti pe toţi credincioşii cu pomenirea ta. Pentru care, mult lăudate Părinte Daniil, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să-i izbăvească din nevoi şi din necazuri, după mare mila Sa.

De Dumnezeu cinstitorule Sfinte Părinte Daniil, tu, precum zice proorocul, cu lacrimi ai udat pământul şi n-ai dat somn ochilor tăi, nici genelor tale dormitare, arătând dorul inimii înflăcărate către Hristos, pe care L-ai iubit din copilărie. Drept aceea te-ai făcut pildă călugărilor şi ai săvârşit tot felul de fapte bune. Deci, mult lăudate părinte, cu rugăciunile tale, cere de la Dumnezeu să dea lumii pace, Bisericii unire şi nouă mare milă.

Slavă..., glas 6:

Cuvioase Părinte Daniil, în tot pământul a ieşit vestea faptelor tale; pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale, taberele diavolilor le-ai îndepărtat, cetele îngereşti ai ajuns, a căror viaţă fără prihană ai urmat. Indrăznire având către Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre.

Şi acum..., a Născătoarei:
Podobie: Toată nădejdeapunăndu-şi...

Din robia păcatelor scoate-ne, Stăpână; izbăveşte-ne de valul cel greu al ispitelor, scapă-ne, Fecioară, din furtuna greşelilor noastre şi, cu rugăciunile tale către Dumnezeu, potoleşte năvălirile diavolilor, ca neîncetat să te slăvim pe tine, cea pururea fericită.

Doxologia mare, troparele, ecteniile şi otpustul.

Ceasul întâi

Şi apoi se face ungere de către preot, cu untdelemn sfinţit la Litie sau din candela sfântului.

LA SFÂNTA LITURGHIE

Fericirile pe 8, 4 de la Cântarea a 3-a şi 4 de la Cântarea a 6-a
Prochimen, glas 7: „Drepţii să se bucure de izbânda lor...”
Stih: "Cântaţi Domnului cântare nouă. Cântaţi laudele în adunarea credincioşilor."

Apostolul din Epistola către Galateni (V, 22-VI, 2): "Fraţilor, roadă Duhului... " (caută sâmbătă în săptămâna a 27-a după Rusalii).

Aliluia, glasul 1: „Fericit bărbatul care se teme de Domnul.”
Stih: De la răsăritul soarelui până la apus lăudat este numele Domnului.

Evanghelia de la Matei (XI, 27-30): „Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate-Mi sunt date de către Tatăl Meu...” (caută joi în săptămâna a 4-a după Rusalii).

Chinonicul
Întru pomenire veşnică va fi dreptul, de auzul rău nu se va teme.

Viaţa Sfântului Daniil Sihastrul

Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, pictură aflată in interiorul Bisericii Sf. Gheorghe, Vechea Catedrală Mitropolitană din Iaşi

Situată în inima frumoasei Bucovina, într-o poieniţă sus pe creste, la o altitudine de 1100 metri, Mănăstirea Sfântul Daniil Sihastrul este închinată cuviosului Daniil Sihastrul, duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.

Viaţa Sfântului Daniil, numit Sihastrul pentru că şi-a desăvârşit credinţa în sihăstria codrilor Bucovinei, este strâns legată de cea a marelui domnitor al acelor vremuri, Ştefan cel Mare. Despre vieţuirea Sfântului Daniil însă se cunosc destul de puţine lucruri, poate şi din cauza firii retrase şi discrete a sihastrului. Pentru sfânt, smerenia a însemnat şi retragerea din calea măririlor lumeşti. Sfântul Daniil Sihastrul s-a retras din lume la fel de blând şi înţelept cum a trăit, lăsându-ne ca amintire nu trăsăturile sale pământeşti, ci spiritul său, ca un îndemn la cumpătare şi bună chibzuinţă. Viaţa sa a fost aspră şi dură, precum piatra chiliilor în care s-a ascuns din calea lumii.

Sfântul Daniil Sihastrul s-a născut într-o casă de ţărani, într-un sat care aparţinea de Episcopia din Rădăuţi. Cunoscând mai mulţi călugări, s-a hotărât el însuşi să-şi închine viaţa lui Dumnezeu şi astfel, tânărul Dumitru, cum se numea din botez, a primit chipul îngeresc al vieţii călugăreşti, la mănăstirea-catedrală din Rădăuţi, primind, potrivit rânduielilor monahale, numele de David. A trăit în preajma acestui sfânt lăcaş de închinare, cu hramul Sfântul Nicolae, ctitoria lui Bogdan Vodă Întemeietorul. Aici a învăţat carte, a deprins pravila vieţii călugăreşti şi a lucrat in gospodăria mănăstirii, alături de ceilalţi vieţuitori. Dorind o viaţă cu adevărat “pustnicească”, departe de lume şi de frământările ei, tânărul monah părăseşte Episcopia de Rădăuţi şi se retrage la schitul Sfântul Lavrentie, în hotarul satului Laura (înglobat acum în comuna Vicovul de Sus, jud. Suceava), numit aşa după “lavra” de călugări care fuseseră odată în acele locuri. A dus acum o viaţă şi mai aspră, de post şi rugăciune împreunate cu munca în gospodăria schitului. Aici a îmbrăcat “schima cea mare”, adică ultima treaptă a călugăriei, primind un nume nou, cel de Daniil. Noul ieroschimonah Daniil s-a retras apoi într-un loc tăinuit, înspre munte, pe malul pârâului Viteul, azi în satul Putna. Acolo a găsit o stanca, unde, după spusele tradiţiei, a dăltuit cu multa osteneala un paraclis, la care se mai vede şi azi pridvorul, naosul si altarul, iar dedesubt o încăpere, săpata tot în piatră, care îi slujea drept chilie, după ostenelile zilei. Astfel, în inima pădurilor în care s-a îndepărtat, părintele Daniil a găsit loc prielnic de rugăciune şi cugetare spre cele dumnezeieşti. Singurătatea locului era cu siguranţă îndulcita de atmosfera specifică secularilor codri, adăpost şi izvor de spiritualitate.

Vestea despre acest evlavios sihastru s-a răspândit curând, mai ales în satele din părţile de nord ale Moldovei. Era căutat de mulţime de credincioşi, cărora le citea rugăciuni pentru izbăvirea de boli şi suferinţe. A auzit despre el şi tânărul Ştefan, feciorul lui Bogdan al II-lea, cel ucis la Reuseni, din porunca fratelui său Petru Aron, în octombrie 1451. Se spune că tânărul Ştefan, scăpat atunci ca prin minune, şi-a găsit adăpost tocmai în chilia sihastrului Daniil, care l-a întărit şi încurajat. Şi tot atunci, cuviosul Daniil ar fi prezis tânărului copleşit de durere şi deznădejde, că nu peste multă vreme va urca pe tronul tatălui său, Bogdan II si al bunicului său, Alexandru cel Bun. Şi cuvântul sihastrului s-a împlinit, în aprilie 1457, când vrednicul de pomenire mitropolitul Teoctist “l-a pomăzuit spre domnie” pe Ştefan cel Mare, “la locul ce sa chiama Direptatea”, cum scria bătrânul cronicar Grigorie Ureche.

Ajuns pe tronul Moldovei, Ştefan Vodă l-a cercetat pe sihastrul Daniil şi în anii lui de domnie, atât în vremuri de pace, cât şi în vremuri de cumpăna pentru tară. Tot tradiţia spune ca el l-ar fi îndemnat pe domn să ridice mănăstirea Putna, în apropiere de chilia în care trăia. Noua mănăstire a fost sfinţită la 10 septembrie 1470, de mitropolitul tarii, Teoctist, de episcopul Tarasie de la Roman, înconjuraţi de un ales sobor de arhimandriţi, ieromonahi şi preoţi de mir. Mai târziu, biserica mănăstirii a devenit gropniţa lui Ştefan cel Mare şi a familiei sale. Tot tradiţia ne spune că domnitorul şi ierarhii ţării aveau de gând să rânduiască în slujba de egumen pe Daniil, dar el n-a primit, ci a rămas pe mai departe la chilia lui, continuând să fie cercetat de tot mai mulţi credincioşi. Între timp, a murit mitropolitul Teoctist al Moldovei, la 18 noiembrie 1478. Şi de data aceasta, domnul şi boierii din Sfatul ţării s-au gândit să ridice la aceasta înaltă vrednicie tot pe sihastrul Daniil. Auzind de aceasta, el şi-a părăsit chilia şi s-a îndreptat spre locuri mai retrase, oprindu-se undeva pe apa râului Voroneţ (numit si Corbul), unde şi-a făcut o noua chilie sub stanca numită Şoimul.

Împovarat de ani, a început aici o nouă perioadă a vieţii lui. Ca şi la Radauţi sau în chilia lui de la Viteul, el priveghea şi se ruga fără încetare, povăţuind pe toţi aceia care se îndreptau spre chilia lui de sihastru. A pregătit şi aici ucenici în ale călugăriei, între care şi pe Grigorie Roşca, viitor egumen la Probota, apoi mitropolit al Moldovei şi nou ctitor la Voroneţ.

Între cei care se îndreptau si acum spre chilia lui, spre a-i cere cuvânt de învăţătură şi de mângâiere, s-a numărat din nou Ştefan cel Mare. În vara anului 1476, a intrat în Moldova o puternică şi pustiitoare armată turcească, comandată de însuşi sultanul Mahomed II, cuceritorul Constantinopolului. În lupta de la Valea Albă-Razboieni, din ţinutul Neamţului, din 26 iulie 1476, oastea lui Ştefan cel Mare a fost înfrântă, iar domnul, cu puţini oşteni s-a retras în nordul ţării, din faţa invadatorilor. În aceste împrejurări dramatice, domnitorul îl caută din nou pe Daniil şi-i cere cuvânt de încurajare, în acele ceasuri de restrişte pentru ţara Moldovei. Întâlnirea lor este descrisa în cuvinte emoţionante de cronicarul Ion Neculce, în lucrarea sa, O samă de cuvinte, pe baza mărturiilor culese de el însuşi din tradiţia păstrata pe atunci în popor:

“Iară Ştefan Vodă, mergând de la Cetatea Niamţului în sus pre Moldova, au marsu pe la Voroneţ, unde trăia un părinte sihastru pre nume Daniil. Şi bătând Ştefan Vodă în uşa sihastrului sa-i descuie, au răspunsu sihastrul să aştepte Ştefan Vodă afară pană s-a istovi ruga. Şi după ce s-au istovit sihastrul ruga, l-au chiemat în chilie pre Ştefan Vodă. Şi s-au ispoveduit Ştefan Vodă la dansul. Şi au întrebat Ştefan vodă pre sihastru ce va mai face, ca nu poate să să mai bată cu turcii; închin-va ţara la turci, au ba? Iar sihastrul au zis să nu o inchine, că razboiul iaste a lui. Numai, după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo, în numele Sfântului Gheorghe, să fie hramul bisericii. Decii au şi purces Ştefan Vodă în sus pe la Cernauţi şi pre la Hotin şi au strânsu oastea, feliuri de feliuri de oameni. Şi au pruces în gios. Iar turcii, înţălegând că va să vie Ştefan Vodă cu oaste în gios, au lăsat şi ei Cetatea Niamţului de a o mai bate şi au început a fugi spre Dunăre. Iar Ştefan Vodă au început a-i goni în urma şi a-i bate, pană i-au trecut de Dunăre. Şi întorcându-sa înapoi Ştefan Vodă, s-au apucat de au făcut mănăstirea Voroneţul. Şi au pus hramul bisericii Sfântul Gheorghe”.

Nu ştim când a trecut Cuviosul Daniil la cele veşnice. A fost îngropat în partea sudică a pronaosului bisericii de la Voroneţ. Pe mormântul său a fost aşezata o lespede de gresie, pe care se află o inscripţie în limba slavonă: “Acesta este mormântul părintelui nostru David, schimnicul Daniil”, fără nici o lămurire cu privire la data mutării sale la Domnul. Tot tradiţia spune că, la înmormântarea lui ar fi luat parte şi domnitorul Ştefan cel Mare, care a rânduit să i se aşeze pe mormânt acea piatră funerară. În mănăstirea Putna se păstrează până azi un deget arătător, imbricat în ferecătură de argint şi împodobit cu mărgăritare, din 1749, care, după tradiţie, ar fi al Cuviosului Daniil; cu acest deget ar fi arătat lui Ştefan cel Mare locul potrivit pentru zidirea mănăstirii Putna.

După adormirea sa întru Domnul, la mormântul lui au venit mulţi credincioşi spre a se ruga aici şi a cere vindecarea de boli şi neputinţe. Încă din timpul vieţii, poporul care îi cunoştea viaţa şi faptele minunate, l-a cinstit ca “sfânt”, iar după moarte aceasta cinstire a sporit şi mai mult. O hotărâre sinodală de canonizare s-a luat abia la 20 iulie 1992, rânduindu-se ca el să fie prăznuit pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române în fiecare an la 18 decembrie.

Cu rugăciunile Sfântului Cuviosului Părintelui nostru Daniil Sihastrul numit şi cel Nou, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.



sursa: Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, “Sfinţi daco-români şi români”, Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iaşi, 1994.

Vecernia şi Litia la Sfântul Daniil Sihastrul

VECERNIA

După obişnuitul psalm, se cântă: „Fericit bărbatul...”, starea întâia.

La „Doamne, strigat-am...” se pun stihirile pe 8, glas 5.
Podobie: "Prea Cuvioase Părinte... "

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, din tinereţe te-ai nevoit a supune patimile trupului şi a urma lui Hristos prin postiri, privegheri şi rugăciuni neîncetate. Iar acum, în ceruri, te bucuri împreună cu îngerii, primind răsplata ostenelilor tale îndelungate. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască lumii pace şi să mântuiască sufletele noastre.

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, în toată ţara noastră se cunoaşte pilda vieţii tale; pe voievod şi popor sfătuindu-i a păzi dreapta credinţă, biserici şi mănăstiri a zidi, glia strămoşească a iubi, şi în fapte bune a spori. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască lumii pace şi sufletelor noastre mare milă.

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, lumea ai părăsit şi într-o chilie de piatră la Putna te-ai sălăşluit. Cugetul semeţ prin înfrânare l-ai smerit, ispitele cu adevărata sărăcie ai biruit, şi prin acestea pildă călugărilor te-ai făcut, râvnitorule al vieţii îngereşti şi iubitorule al pustiei. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Sfinte Daniil, mulţime de monahi ai strâns în jurul tău şi povăţuitor al lor te-ai făcut, învăţătorule al înfrânării şi luminătorule al dreptei credinţe, locuitor împreună cu îngerii şi întocmai cinstit cu ei; podoaba monahilor şi lauda credincioşilor. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască Bisericii Sale pace şi mare milă.

Alte stihiri, glas 1
Podobie: "Prea lăudaţilor mucenici... "

Sfinte Părinte Daniil, luminător al sihaştrilor din codrii Moldovei te-ai arătat, învăţând şi îndemnând spre fapte bune mulţimea ucenicilor şi a credincioşilor ce veneau la tine, pildă tuturor te-ai făcut prin neîncetate rugăciuni şi privegheri de toată noaptea. Şi acum, mult nevoitorule, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Sfinte Părinte Daniil, din copilărie slujirii lui Hristos viaţa ţi-ai dăruit, în mânăstire cu ascultarea şi alte virtuţi te-ai împodobit, iar în sihăstrie ca proorocul Ilie iscusit lucrător al celor îngereşti te-ai arătat. Pentru acestea, acum, roagă-te lui Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre pace şi mare milă.

Sfinte Părinte Daniil, neîncetat ai povăţuit pe calea cea bună, prin cuvânt şi faptă, pe fiii tăi. Uşa chiliei deschisă ai lăsat-o tuturor, iar sfatul tău s-a dovedit a fi lucrător pentru conducători şi slujitori. Din locaşurile cele de sus, roagă-te lui Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre pace şi mare milă.

Sfinte Părinte Daniil, de Dumnezeu înţelepţite, mare luminător te-ai arătat, luminând lumea cu strălucirile minunilor şi ale faptelor tale. Şi aşa, după adormire, Lumina cea neapusă te-a primit pe tine, întru care sălăşluindu-te, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

Slavă..., glas 5

Cuvioase Părinte Daniil, ascultând de glasul Evangheliei Domnului, ai părăsit lumea; iar bogăţia şi mărirea le-ai socotit lucruri de nimic. Pentru aceasta tuturor ai strigat: iubiţi pe Dumnezeu şi veţi afla har veşnic; nimic să nu doriţi mai mult decât dragostea Lui. Ca atunci când va veni întru slava Sa să aflaţi odihnă cu toţi sfinţii, cu ale căror rugăciuni, Hristoase, apără şi mântuieşte sufletele noastre.

Şi acum..., a Născătoarei, glas 5, Dogmatica

În Marea Roşie închipuirea miresei celei neispitită de nuntă s-a întipărit de mult. Acolo Moise, despărţitor al apei, iar aici Gavriil slujitor al minunii. Atunci trecut-a Israel adâncul cu piciorul neudat, iar acum Fecioara L-a născut fără prihană pe Hristos. Marea după trecerea lui Israel, a rămas nestrăbătută; iar cea fără prihană, după naşterea lui Emanuel, a rămas nevătămată. Cel ce eşti şi mai înainte ai fost şi Te-ai arătat ca un om; Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.

Vohod: „Lumină lină...”

Prochimenul zilei şi apoi

Paremiile:

Din înţelepciunea lui Solomon citire: (III, 1-9)

Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenorocire. Şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în pace. Chiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire. Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El. Ca pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit. Străluci-vor în ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe mirişte, aşa vor fi. Judeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste popoare şi Domnul va împărăţi întru ei, în veci. Ei vor înţelege adevărul, ca unii care şi-au pus încrederea în Domnul; cei credincioşi vor petrece cu El în iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea aleşilor Lui.

Din înţelepciunea lui Solomon citire: (V, 15-VI, 3)

Însă cei drepţi vor fi vii în veacul veacului şi răsplata lor este la Domnul şi Cel Atotputernic are grijă de ei. Drept aceea, vor primi din mâna Domnului împărăţia frumuseţii şi cununa cea strălucitoare, căci El îi va ocroti cu dreapta Sa şi cu braţul Său; asemenea unui scut, îi va acoperi. El va face arme din mânia Sa şi cu ele va întări făptura mâinilor Sale ca să răsplătească vrăjmaşilor. Din dreptate El îşi va face platoşă şi din judecata cea nefăţarnică îşi va face coif. Din sfinţenia Sa va face pavăză nebiruită; iar din cumplita Sa mânie va face sabie ascuţită şi lumea va porni război împreună cu El împotriva celor fără de minte. Săgeţile fulgerului Său vor porni bine îndreptate şi vor lovi în ţintă, zburând din arcul puternic încordat al norilor. Mânia Lui, ca o praştie, va azvârli noian de grindină; apele mării se vor întărâta asupra lor şi râurile îi vor îneca vijelios. Duhul puterii dumnezeieşti se va ridica împotriva lor şi ca viscolul îi va vântura. Astfel fărădelegea va aduce pustiire pe pământ şi răutatea va răsturna scaunele celor puternici. Ascultaţi deci, regilor, şi înţelegeţi, luaţi învăţătură, voi, care judecaţi marginile pământului. Băgaţi în urechi, voi cei ce stăpâniţi peste mulţimi şi care vă mândriţi cu mulţimea popoarelor voastre. Pricepeţi că stăpânirea vi s-a dat de la Domnul şi puterea de la Cel Prea Înalt, Care va cerceta faptele voastre şi va pune la încercare gândurile voastre.

Din înţelepciunea lui Solomon citire: (IV, 7-15)

Cel drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de odihnă. Bătrâneţile cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lungă, nici nu le măsori după numărul anilor. Înţelepciunea este la om adevărata cărunteţe şi vârsta bătrâneţilor înseamnă o viată neîntinată. Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit şi, fiindcă trăia între păcătoşi, l-a mutat de pe pământ. A fost răpit, ca răutatea să nu-i schimbe mintea sa, înşelăciunea să nu-i amăgească sufletul. Căci vraja viciului întunecă cele bune şi ameţeala poftei schimbă gândul cel fără de răutate. Ajungând curând la desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi. Sufletul lui era plăcut lui Dumnezeu, pentru aceasta Domnul S-a grăbit să-l scoată din mijlocul răutăţii. Neamurile văd, dar nu pricep nimic şi nu-şi bat capul cu aşa ceva, că adică harul lui Dumnezeu şi mila Lui sunt cu aleşii Săi şi că poartă grijă de sfinţii Săi.

LITIA

Stihira hramului..., glas 2

Părinte Daniile, dorind neîncetat pe Dumnezeu să-L slăveşti, focul râvnei lăuntrice ţi-a purtat paşii prin codrii munţilor şi te-ai deprins din tinereţe cu nevoinţe sihăstreşti. Firea ţi-ai silit, pentru a te apropia de Hristos, urmând marilor cuvioşi mai dinainte: lui Iosif întru ispite, lui Iov întru răbdare şi Botezătorului întru adâncă pocăinţă. Acum, în ceruri, cu dânşii te veseleşti, iar pentru noi te rogi să ne izbăvim din nevoi şi din necazuri.

Slavă..., glas 8

Pe omul lui Dumnezeu, pe îngerul cel pământesc, pe podoaba călugărilor, pe lauda sihaştrilor, pe cel ce s-a ridicat prin viaţa sa aspră la înălţimea bunătăţilor celor de sus, pe cel ce îngereşte a vieţuit şi patimile prin înfrânare le-a vestejit, pe Cuviosul şi Sfântul Daniil Sihastrul, următorul lui Hristos, să-l lăudăm, după vrednicie, căci se roagă Domnului pentru noi.

Şi acum..., a Născătoarei

Ceea ce ai născut cu trup pe Mântuitorul şi Răscumpărătorul, Dumnezeul tuturor şi Domnul, Cel ce a petrecut cu oamenii pe pământ, izbăveşte Prea Curată din nevoi pe cei ce te cheamă în ajutor, pe tine, prea lăudată Stăpână.

STIHOAVNA

Stihirile sfântului, glas 4
Podobie: "Ca pe un viteaz... "

Pe îngerul pământesc, podoaba sihaştrilor, cugetătorul la cele cereşti, pe duhovnicul şi sfetnicul de taină al lui Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei şi apărătorul dreptei credinţe, toţi credincioşii să-l lăudăm bucurându-ne, căci pururea se roagă pentru noi.

Stih: "Scumpă este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui. "

Ziua şi noaptea la Legea Domnului cugetând, n-ai uitat în rugăciunile tale pe toţi cei din neamul tău. Pe voievod l-ai îndrumat, pe oşteni i-ai binecuvântat, pe cei bogaţi i-ai smerit şi pe cei săraci întru răbdare i-ai întărit, preoţilor fiind învăţător şi sihaştrilor adânc povăţuitor. Pentru aceste fapte, în cer cu sfinţii te veseleşti, iar pentru noi, de-a pururea, în faţa Prea Sfintei Treimi mijloceşti.

Stih: "Fericit bărbatul care se teme de Domnul şi doreşte să păzească poruncile Lui. "

Scară înaltă până la cer a fost viaţa ta, Părinte Daniile, prin care la înălţime te-ai suit şi cu Stăpânul Hristos a vorbi te-ai învrednicit, dobândind îngerească luminare. Căruia, şi acum, stându-I înainte, roagă-te, Cuvioase, ca cei ce săvârşesc pomenirea ta, să se bucure împreună cu tine, iar lumii să dăruiască mare milă.

Slavă..., glas 8
Alcătuire a Sicheotului

Mulţimile călugărilor te cinstesc pe tine, Sfinte Daniil părintele nostru; că prin tine am cunoscut cu adevărat a umbla pe cărarea cea dreaptă. Fericit eşti că lui Hristos ai slujit şi ai biruit puterea vrăjmaşului, cel ce eşti cu îngerii împreună vorbitor, cu drepţii şi cuvioşii împreună locuitor, roagă-te Domnului să mântuiască sufletele noastre.

Şi acum..., a Născătoarei:

Fecioară care nu ştii de mire, ceea ce ai zămislit mai presus de fire pe Dumnezeu cu trup, Maica Dumnezeului Celui Prea înalt, primeşte rugăciunile robilor tăi. Ceea ce eşti cu totul fără de prihană, care dăruieşti tuturor curăţire de greşeli, roagă-te Fiului tău pentru sufletele noastre.

Urmează: „Acum slobozeşte...”

Apoi: Troparul Sfântului Daniil, glas 8

Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; căci luând crucea ai urmat lui Hristos şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta, şi cu îngerii împreună, se bucură, Prea Cuvioase Părinte Daniil, duhul tău.

Slavă..., Şi acum..., al Născătoarei

Cela ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi răstignire ai răbdat, Bunule, Care cu moartea pe moarte ai prădat şi învierea ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată iubirea Ta de oameni, Milostive, primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine, care se roagă pentru noi şi mântuieşte, Mântuitorul nostru, pe poporul cel deznădăjduit.

La binecuvântarea pâinilor se pun: troparul sfântului (de două ori) şi apoi al Născătoarei: „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te...” (o dată).

Acatistul Sfântului Daniil Sihastrul, ocrotitorul mănăstirii

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi, Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, (de trei ori)
Slavă …. şi acum ….

Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Amin!

Apoi:
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă…

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum…

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, căci tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Condac 1

Iubitorului de rugăciune şi de viaţă sihăstrească, înţeleptului povăţuitor pe calea mântuirii, celui ce este lauda sihaştrilor şi bucuria credincioşilor, cu dragoste să-i strigăm: Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Icos 1

Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a chemat pe tine ca să preamăreşti cu viaţa ta de înger în trup numele Preasfintei Treimi, iar tu lepădând grija cea lumească, ca o rază prealuminoasă a Soarelui Dreptăţii ţi-ai făcut viaţa ta, iar noi luând aminte la sfintele tale nevoinţi cu smerenie şi bucurie rostim unele ca acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii noastre strămoşeşti;
Bucură-te, că din copilărie preaiubitor de rugăciune te-ai arătat;
Bucură-te, că pentru viaţa sihăstrească casa părintească ai părăsit-o;
Bucură-te, că viaţa sihăstrească a fost desfătarea ta;
Bucură-te, că pe Dumnezeu mai mult decât pe părinţi ai iubit;
Bucură-te, că pe aceştia în rugăciunile tale pururea i-ai avut;
Bucură-te, că tinereţile tale ca pe o jertfă preacurată lui Dumnezeu le-ai adus;
Bucură-te, chipul cel prea curat al smereniei;
Bucură-te, înflorirea virtuţilor sihăstreşti în trupul tău cel tineresc;
Bucură-te, a tinerilor pildă de înfrânare;
Bucură-te, lauda cea frumoasă a bătrânilor;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale în fapte bune ne întăreşti;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 2

Deşi tânăr cu vârsta, prin viaţă curată şi rugăciune necontenită înţelepciunea celor bătrâni ai dobândit, cu darul lui Dumnezeu căruia neîncetat ai cântat: Aliluia!

Icos 2

Visteria cea nefurată a credinţei tale preacurate cu aspre nevoinţe ai sporit-o dorind tot mai mult să te împărtăşeşti de frumuseţea vieţii de înger în trup, pentru care cu dragoste glăsuim unele ca acestea:
Bucură-te, turtureaua pururea veghetoare a sihăstriei;
Bucură-te, podoaba obştii mănăstirii Laura;
Bucură-te, că aici pildă de ascultare desăvârşită te-ai arătat;
Bucură-te, cel care cu iscusinţă ai împletit rugăciunea cu nevoinţele trupeşti;
Bucură-te, chipul cel prea luminos al smereniei;
Bucură-te, că noaptea cu rugăciunile tale neîncetate ai luminat-o;
Bucură-te, lauda cea vestită a nevoitorilor călugări;
Bucură-te, floarea cuvioşiei de Dumnezeu împodobită;
Bucură-te, că în trup muritor trăind cu îngerii te-ai asemănat;
Bucură-te, tăinuitorule al vieţii duhovniceşti;
Bucură-te, lucrătorule al rugăciunii inimii;
Bucură-te, că prin post şi rugăciune lui Ioan Botezătorul te-ai asemănat;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 3

Precum cerbul doreşte apele curate ale izvoarelor, aşa ai dorit sfinte, cuvioase Daniil, apele limpezi ale nevoinţelor sihăstreşti, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3

Cunoscând binecuvântarea locurilor pustniceşti, chilie în piatră la Putna ţi-ai săpat cu ajutorul oamenilor, cinstitori de Dumnezeu, sporindu-ţi nevoinţele cu înţelepciune, pentru care laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, floarea cea cu bună mireasmă duhovnicească a vieţii sihăstreşti;
Bucură-te, că întărit fiind pe piatra credinţei cu multă linişte ai vieţuit;
Bucură-te, că în chilia de la Putna măritul Voievod Stefan adeseori te-a cercetat;
Bucură-te, că tu pe acesta cu adâncă înţelepciune l-ai povăţuit;
Bucură-te, că i-ai dat armele de biruinţă: postul şi rugăciunea;
Bucură-te, că l-ai întărit în dragostea de Dumnezeu şi ţară;
Bucură-te, că acesta prin rugăciunile tale s-a întărit duhovniceşte;
Bucură-te, că negura îndoielii din sufletul lui ai risipit-o;
Bucură-te, că pe acesta l-ai încredinţat de izbânda asupra duşmanilor credinţei noastre ortodoxe;
Bucură-te, că acest mărit voievod cu smerenie şi dragoste în toate te-a ascultat;
Bucură-te, rugătorule către Dumnezeu împreună cu măritul voievod Ştefan pentru slava Bisericii şi a Neamului nostru;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 4

Cunoscând dragostea măritului voievod Ştefan pentru casa lui Dumnezeu, pe acesta l-ai povăţuit lăcaşuri sfinte să zidească, ca în ele credincioşii pururea să slăvească pe Dumnezeu cântându-i: Aliluia!

Icos 4

Un gând tainic insuflat de Dumnezeu ţi-a purtat paşii spre alte locuri sihăstreşti şi pornindu-te de la Putna cu voia lui Dumnezeu la Voroneţ te-ai oprit, făcându-ţi aici locaş sihăstresc pentru care laude ca acestea îţi aducem:
Bucură-te, mult râvnitorule spre nevoinţele sihăstreşti;
Bucură-te, că şi aici ai fost cercetat de măritul voievod Ştefan;
Bucură-te, că mulţimile credincioşilor cu dragoste le-ai primit în chilia ta;
Bucură-te, tămăduitorule al bolilor sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale duhurile cele necurate le-ai alungat;
Bucură-te, cel ce curăţeşti patimile trupurilor noastre;
Bucură-te, crin ales cu bună mireasmă al pustiei;
Bucură-te, cel ce dai multă linişte sufletească celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, cel ce întăreşti pe credincioşi în credinţă;
Bucură-te, împlinitorul dragostei desăvârşite întru Hristos;
Bucură-te, că părăsind lumea ai slujit-o cu neîncetatele tale rugăciuni;
Bucură-te, înălţarea credincioşilor spre mântuire;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 5

Întru tine părinte Daniile s-au adeverit cuvintele Proorocului care zice: “Pustia a înflorit precum crinul”, căci mulţimea credincioşilor pururea te-a înconjurat cântând împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5

Precum lumânarea nu se pune în vas ci în sfeşnic pentru a lumina celor din casă aşa şi tu în pustie fugind n-ai rămas tăinuit, ci prin învăţăturile şi viaţa ta ai luminat, cu darul lui Dumnezeu, obştea călugărilor din Voroneţ, pentru care laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, părintele cel bun al Voroneţului;
Bucură-te, dascălul cel preaînţelept al lui Grigorie, Mitropolitul Moldovei ;
Bucură-te, iscusit povăţuitor al celor învăluiţi de viforul ispitelor;
Bucură-te, pildă de răbdare şi smerenie;
Bucură-te, făclie luminoasă aprinsă în sfeşnicul inimii tale celei curăţite de păcate;
Bucură-te, că stâlp al rugăciunii te-ai arătat pe tine obştii tale;
Bucură-te, că virtutea dreptei socoteli pururea ai învăţat;
Bucură-te, doctor preaiscusit al gândurilor celor ascunse;
Bucură-te, că rugăciunile tale cu lacrimi, jertfă duhovnicească prea aleasă s-au făcut înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin post şi rugăciune ţi-ai agonisit răbdare preatare;
Bucură-te, omule ceresc;
Bucură-te, îngerule pământesc;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 6

Viaţă îngerească ai petrecut pe pământ, chip şi pildă făcându-te ucenicilor tăi prin rugăciuni, posturi îndelungate şi privegheri, te-ai învrednicit a te sălăşlui în pământul celor blânzi. Sfinte Daniile, de Dumnezeu cinstitorule, podoaba sihaştrilor şi lauda călugărilor.

Icos 6

Prin curăţirea inimii tale multă înţelepciune ai dobândit povăţuind pe calea mântuirii pe toţi cei ce cu dragoste de Dumnezeu veneau la tine; drept aceea laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, dascăle înţelepţit de Dumnezeu;
Bucură-te, prea iubit părinte duhovnicesc al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt;
Bucură-te, vrednicule ucenic al Preasfinţitului Leontie;
Bucură-te, că acestui sfânt arhiereu în nevoinţele sihăstreşti i-ai urmat;
Bucură-te, împreună rugătorule cu Sfântul Leontie şi binecredinciosul voievod Ştefan al Moldovei;
Bucură-te, împreună vorbitorule cu îngerii;
Bucură-te, cel ce în sfintele tale rugăciuni teolog prea iscusit te-ai arătat;
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, locaş preacurat al Sfântului Duh;
Bucură-te, că în trup stricăcios fiind ai gustat dulceaţa raiului;
Bucură-te, că rugăciunile tale scară către cer s-au făcut;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 7

Înţelepţit de Dumnezeu fiind cu smerenie ţi-ai ascuns nevoinţele tale cele sfinte, povăţuind neîncetat pe cei încredinţaţi ţie spre mântuire să cânte cu dragoste lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7

Rugăciunea fiind plugăria sufletului prin care ne curăţim inimile spre pocăinţă şi harul lui Dumnezeu, pe aceasta pururea ai avut-o pe buze şi în inimă, pentru care laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, plugarul rugăciunii celei curate;
Bucură-te, că rugându-te cu smerenie har cu îndestulare de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că prin rugăciune necontenită îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, că prin rugăciune ca pe o scară la cele duhovniceşti te-ai ridicat;
Bucură-te, că rugăciunile tale mântuire au lucrat în sufletele celor ce cu dragoste te cercetau pe tine;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale taberele cele drăceşti le-ai alungat;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale credinţa celor clătinaţi ai întărit;
Bucură-te, că cei învrăjbiţi s-au împăcat prin rugăciunile tale;
Bucură-te, că cei ce au călătorit cu rugăciunile tale cu pace s-au înapoiat la casele lor;
Bucură-te, că rugăciunea cu fapta milosteniei pururea ai unit-o;
Bucură-te, că ale tale rugăciuni sunt bine primite înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin ele credincioşii se întăresc în harul primit de la Dumnezeu;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 8

Cunoscând că precum trupul nu poate trăi fără aer şi hrană, aşa şi sufletul nu poate fi viu şi să se înalţe către Dumnezeu fără rugăciune neîncetată, mişcarea inimii tale ca şi răsuflarea cu aceasta le-ai unit cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8

Dragostea de Dumnezeu nu te-a înstrăinat nicicând de dragostea de ţară în care se preamăreşte întru adevăr numele lui Dumnezeu, drept aceea laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, mult iubitorule al casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pământul ţării cu Sfinte Biserici a fost împodobit;
Bucură-te, că pe acestea Sfântul Ştefan la îndemnul tău le-a înălţat;
Bucură-te, că prin aceste sfinte biserici se întăreşte credinţa strămoşească;
Bucură-te, că frumuseţea lor, frumuseţea credinţei neamului o arată;
Bucură-te, că tu pururea ai învăţat că tăria neamului, dreapta credinţă o dă;
Bucură-te, că duşmanii ţării prin puterea credinţei au fost biruiţi;
Bucură-te, că chilia ta sihăstrească palat voievodal s-a făcut;
Bucură-te, că în liniştea chiliei tale Ştefan Vodă prin rugăciunile tale şi-a luminat mintea şi putere de biruinţă a luat;
Bucură-te, că uşa chiliei tale sihăstreşti pururea a fost deschisă ca şi cea a inimii tale de părinte;
Bucură-te, că în chilie petrecând întru nevoinţa rugăciunii de bucuriile raiului te-ai îndulcit;
Bucură-te, plinitorul frumuseţii locurilor sihăstreşti ale ţării noastre;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 9

Nevoinţele tale sihăstreşti au uimit cetele îngereşti, căci cu rugăciunile tale neîncetate, cu înfrânarea şi curăţia inimii, îngerilor te-ai asemănat, cu care ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9

Deşi ai părăsit lumea pentru a petrece departe de tulburările ei, mulţimea credincioşilor ţi-a urmat pentru folosul lor duhovnicesc prin darul lui Dumnezeu, pentru care laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, ajutătorul celor săraci;
Bucură-te, doctorule, cu darul lui Dumnezeu, al celor bolnavi;
Bucură-te, mângâierea celor necăjiţi;
Bucură-te, al tinerilor preaînţelept povăţuitor;
Bucură-te, al bătrânilor întăritor;
Bucură-te, al orfanilor sprijinitor;
Bucură-te, al mamelor preaînţelept învăţător;
Bucură-te, al ostaşilor neclintită îmbărbătare;
Bucură-te, al curăţiei povăţuitorule;
Bucură-te, bucuria celor ce se pocăiesc;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 10

Mulţimile credincioşilor încredinţaţi fiind că Dumnezeu, prin tine va asculta rugăciunile lor, văzând împlinirea dorinţelor celor după Dumnezeu, împreună cu tine au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10

Binecuvântată ţi-a fost viaţa ta fiind fiu duhovnicesc al sfântului ierarh Leontie, apoi părinte duhovnicesc al mitropolitului Grigorie Roşca, pentru care unele ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, bună rodire duhovnicească a Sfântului Leontie;
Bucură-te, credincios următor al nevoinţelor sale duhovniceşti;
Bucură-te, cel care împreună cu el în locuri sihăstreşti te-ai nevoit;
Bucură-te, că ai fost cu acesta un suflet toată viaţa ta;
Bucură-te, că şi după moartea sa, în rugăciune ai rămas nedespărţit de el;
Bucură-te, că ai odrăslit Bisericii pe ierarhul Grigorie;
Bucură-te, că tu pe acesta l-ai călăuzit pe calea smereniei şi a înţelepciunii după Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce la slujirea arhierească ai fost chemat;
Bucură-te, că de aceasta ai fugit socotindu-te cu totul nevrednic;
Bucură-te, că prin aceasta pildă de smerenie te-ai făcut;
Bucură-te, că prin asprele tale nevoinţe cu totul te-ai jertfit lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin rugăciunile şi învăţăturile tale ca şi un părinte ierarh ai povăţuit pe calea mântuirii pe toţi cei ce au venit la tine;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 11

Chipul tău zugrăvit alături de cel al ierarhului Grigorie, fiul tău duhovnicesc, arată iubirea şi cinstea cu care marele ierarh al Moldovei te-a înconjurat, precum şi tu purtare de grijă i-ai arătat, călăuzindu-l pe calea mântuirii şi învăţându-l să cânte pururea lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11

Chipul tău zugrăvit în ceata sfinţilor curând după adormirea ta arată viaţa ta de sfinţenie cunoscută de întregul popor dreptcredincios, pentru care laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, părintele duhovnicesc al credincioşilor bucovineni;
Bucură-te, statornic ocrotitor al Bucovinei împreună cu Sf. Mare mucenic Ioan cel Nou de la Suceava;
Bucură-te, că din sfânta ta icoană ne priveşti şi ne binecuvântezi pe toţi cei ce intrăm în sfânta biserică;
Bucură-te, că şi după adormirea ta în Domnul, mulţimile credincioşilor au alergat la mormântul tău;
Bucură-te, că multă mângâiere şi întărire în dreapta credinţă ai împărtăşit cu darul lui Dumnezeu, din mormântul tău;
Bucură-te, că din mormântul tău căldura dragostei tale către Dumnezeu pururea o simţim;
Bucură-te, că dragostea ta de părinte o mărturiseşte piatra mormântului tău pusă de fiul tău cel duhovnicesc preaiubit, Ştefan cel Mare şi Sfânt;
Bucură-te, că lespedea de piatră a mormântului tău căldură tainică revarsă;
Bucură-te, că mormântul tău pururea a fost străjuit de lumina unui sfeşnic;
Bucură-te, că ceata călugărilor pe care i-ai păstorit pururea te-a cinstit ca un părinte şi sfânt;
Bucură-te, că şi acum ne povăţuieşti cu chipul tău smerit;
Bucură-te, cinstea şi podoaba credincioşilor;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 12

Prin chipul tău care străjuieşte deasupra uşii mânăstirii Voroneţului, ne binecuvântezi cu dragostea de părinte, povăţuindu-ne să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12

Pururea ocrotitor al Bucovinei cunoscându-te noi toţi, din moşi strămoşi sfinte cuvioase părinte Daniil, laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, că chipul tău de părinte în sufletele credincioşilor cu neştersele culori ale iubirii creştineşti s-a zugrăvit;
Bucură-te, că acest chip avându-l în suflet, credincioşii bucovineni în vremuri de restrişte cu el s-au mângâiat şi întărit;
Bucură-te, că amintirea nevoinţelor tale sihăstreşti poporul nostru dreptcredincios le păstrează şi le cinsteşte;
Bucură-te, chipul adevăratei vieţi călugăreşti;
Bucură-te, cel ce ai unit după Dumnezeu dragostea de ţară şi credinţa strămoşească;
Bucură-te, că credincioşii pururea au dorit să sărute sfintele tale moaşte;
Bucură-te, că acestea în mormânt fiind, izvor de multe tămăduiri s-au arătat celor ce cu credinţă te cinstesc pe tine;
Bucură-te, că la Putna şi Voroneţ credincioşii pururea cu credinţă şi dragoste s-au îndreptat, căci tu acolo ai sihăstrit;
Bucură-te, că astăzi întregul popor te cinsteşte împreună cu Sfântul Leontie şi binecredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfânt;
Bucură-te, că aşezarea sfintelor tale moaşte în raclă cu negrăită bucurie în fiecare an o serbăm;
Bucură-te, că aceasta din voia lui Dumnezeu s-a făcut pentru folosul duhovnicesc al dreptcredincioşilor creştini;
Bucură-te, lauda cea mare a Bucovinei;
Bucură-te, buciumul care vesteşte frumuseţea nepieritoare a credinţei noastre strămoşeşti;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

Condac 13

O, preacuvioase sfinte părinte Daniil, lauda Bisericii Bucovinei, părintele nostru duhovnicesc al tuturor celor ce cu dreaptă credinţă cinstim pe Dumnezeu, izbăveşte de toată primejdia ţara noastră, mânăstirile şi bisericile cu podoabele lor sfinte şi ne învredniceşte să cântăm lui Dumnezeu, împreună cu tine: Aliluia!